Shadow Warrior 2 GameXP Review

Era o vreme pe cand nu stiam ce inseamna un joc original, si tot atunci, exista un rai al gamerilor in devenire numit Piata Romana. Acolo, cateva tarabe vindeau cd-uri incarcate cu cate o suta de jocuri despre care nu stiam nimic. Va dati seama cat timp imi lua sa instalez acele jocuri si cat timp imi lua sa le incerc pe toate. Printre ele se regasea si un anume Shadow Warrior pe care voiam cu incapatanare sa-l incerc, sa vad despre ce e vorba, doar pentru ca imi placea numele. Dar blestematul meu PC de la acea vreme cu numai opt mega RAM se incapatana sa nu ruleze jocul pe motiv ca avea nevoie de noua mega. Intr-un final glorios am facut upgrade si de atunci totul este istorie. Am petrecut vreo cateva zeci, daca nu sute de ore atat cu Shadow Warrior cat si cu restul jocurilor care nu puteau fi rulate pe configuratia anterioara.

Intre timp lucrurile au evoluat enorm, pe piata romaneasca putem gasi tot ce ne dorim atat in materie de software cat si de hardware, iar cel mai important lucru, pot juca Shadow Warrior 2 inca din ziua lansarii. Inainte sa continui, trebuie sa mentionez ca reboot-ul seriei lansat acum trei ani m-a lasat cu un gust extrem de placut, fiind impresionat de stilul old school care, pus intr-un context corect, cu grafica updatata si un level design decent, poate in continuare sa ofere satisfactie oricarui pasionat de FPS-uri.

Shadow Warrior 2 vine cu modificari substantiale fata de precedesorul sau si poate cea mai importanta este transformarea jocului intr-un FPS/RPG. Ca un fratior mai mic al lui Borderlands, SW2 pune accentul pe loot, level up si munca in echipa, sau mai bine zis co-op. Dupa fiecare lupta veti gasi pe jos o tona de item-uri pe care le puteti colecta, arme, gloante si chiar upgrade-uri sub forma de gem-uri ce pot fi socketate in arme. Astfel, pe parcursul jocului, indiferent daca va place lupta melee sau all guns blazing, veti trece destul de des de la o arma la alta, unde dps-ul face inca odata legea in fata hoardelor de inamici.

Level design-ul a primit si el o modificare majora, unde daca in Shadow Warrior 2013 nivelele erau cat se poate de liniare, aici va veti lua misiuni dintr-un hub/oras si apoi va veti teleporta pe cate o harta maricica gata sa fie explorata in voie. Bineinteles ca puteti merge glont la obiectiv, daca nu aveti chef sa cautati in toate colturile loot si inamici pentru level up. Misiunile sunt relativ scurte, asa ca daca doriti sa prelungiti timpul petrecut cu jocul, va recomand sa faceti toate side quest-urile (care oricum nu sunt multe) si sa explorati cat mai mult. Ca un fapt divers, cei de la Flying Wild Hog au tinut neaparat sa mearga cat mai old school, astfel aproape in fiecare misiunie daca nu chiar in toate, veti gasi cate o usa inchisa pe care va trebui s-o descuiati cu o cheie ce se gaseste de regula in partea cealalta a hartii.

Cel mai cool loading screen ever

Pe partea de story, Shadow Warrior 2 este exact ceea ce va asteptati. O poveste de mana a treia care nu se ia deloc in seriors, asta mai ales datorita protagonistului Lo Wang care tine mortis sa faca cu fiecare ocazie cate o gluma proasta si de cele mai multe ori si porcoasa pe deasupra. Delicios. Asa se face ca am fost interesat pana la capat de ce se intampla cu personajele, de unele chiar m-am atasat, iar plot twist-urile, cat de idioate si previzibile sunt, pe atat de amuzante si de savuroase le-am gasit.

De ajuns zic cu povestea, pentru ca sa fim seriosi, nimeni nu joaca Shadow Warrior pentru poveste si sa trecem la lucruri un pic mai serioase. Poate cel mai important aspect este faptul ca jocul a fost lansat momentan doar pe PC. Deci, daca vreti sa va bucurati de el, va trebuie urgent una bucata desktop sau laptop cu tastatura si mouse ca asa ii sta bine unui gamer pasionat de FPS-uri old school. Vestea buna este ca desi este recomandat sa aveti in dotare un GTX 970, eu am reusit sa rulez cu toate detaliile grafice la maxim pe un GTX 670. Odata ce am dat totul pe ultra, FPS-ul era tot timpul sub 60, uneori chiar cobora foarte aproape de 30, dar dupa ce am renuntat la texturile ultra si le-am lasat pe high, am mers linistit intre 50 si 60 FPS-uri, iar pe alocuri chiar crestea spre 90. Concluzia este ca orice PC decent va putea rula Shadow Warrior 2. Din pacate toate acestea vin cu un pret destul de mare. Jocul arata destul de rau pentru vremurile in care traim, unde nivelul grafic aduce poate cu jocurile lansate prin 2005-2006. Cinematicurile sunt facute in-game, iar personajele arata rau spre foarte rau. Mo-cap nu s-a inventat in conceptia acestui joc, dar pana la urma cum un astfel de joc nu are nevoie de story, nu are nevoie nici de grafica de ultima generatie.

Orice misiune poate fi jucata atat single player, cat si multiplayer. Producatorii au mers pana acolo unde dificultatea este setata in functie de cati jucatori iau cu asalt misiunile. Nu par sa fie probleme de conectivitate, eu am reusit sa ma conectez aproape instant, iar cand am deschis eu jocul, am asteptat undeva pe la 5 minute pana a mai intrat cineva in party. Nu cred ca serverele or sa fie mult timp pline cu jucatori pentru ca altceva decat sa jucati misiunile campaniei principale nu este de facut, asa ca va recomand sa incercati cat mai repede jocul daca-l aveti in plan. Un lucru enervant la acest capitol este ca nu pot fi skipate cinematicurile, lucru pe care sper ca producatorii sa-l rezolve cu un patch.

Shadow Warrior 2 este ca un film de duminica dupa-amiaza numai bun cand nu ai nimic de facut. Lasa in urma ceva distractie, unde sabiile fac legea, dar este suficient de bine optimizat pentru a putea fi parcurs exclusiv si cu arme de foc, lasand totul la alegerea jucatorului. Co-op-ul poate amplifica distractia daca aveti cativa prieteni dornici de killeareala, dar cand weekend-ul e trecut, parca si cheful de joc se duce. Daca ar fi primit mai multe moduri pe care sa le poti parcurge cu prietenii pe stilul Diablo, poate ca durata de viata ar fi fost substantial mai mare, asa Shadow Warrior 2 ramane un one night stand placut de un weekend.