Resident Evil 7

Seria Resident Evil are un loc special in viata mea gameristica fiind una dintre francizele pe care le-am urmarit cu interes timp de cincisprezece ani si a carei jocuri le-am jucat pe fiecare in parte fie la vremea lor sau cu ceva intarzieri. Daca RE5 si RE6 m-au dezamagit un pic prin maniera in care au fost abordate unde latura survivor a disparut cu desavarsire iar horor-ul a fost inlocuit cu scene spectaculoase si in acelasi timp grotesti facute parca numai pentru show-ul cinematic, Resident Evil 7 revine in forta facut parca dupa dorintele si asteptarile mele. O abordare greu de imaginat dupa ce seria parea ca se abate din ce in ce mai mult de la partile care au facut-o celebra in urma cu cincisprezece, douazeci de ani.

Un prim semn de intrebare dupa ce am vazut primele imagini cu noul RE l-am pus asupra perspectivei first person care este o noutate pentru serie si care mi s-a parut ca va taia si mai mult din farmecul primelor jocuri. Dar cum niciodata nu este bine sa tragi o concluzie pana ce nu testezi produsul final, pot spune ca m-am inselat amarnic. Perspectiva la persoana intai se potriveste ca o manusa atmosferei si imersiunii cu universul jocului. Fiecare scartait de usa, fiecare sunet care nu pare la locul lui te face sa te intorci instant sa te asiguri din toate directile ca esti in siguranta si ca nu cumva o lighioana sa apara pe furis sa-ti ofere o imbratisare plina de dragoste pixelata. Iar cand te afli intr-un astfel de moment camera pare ca nu se intoarce niciodata cu suficienta viteza, iar teama are tot timpul din lume sa se aseze in mintea ta obosita de atata suspans.

Al doilea semn de intrebare l-am pus pe seama laturii de survivor. Imi era frica ca o sa am parte de mai multa actiune gen Alien Isolation si mai putin old school Resident Evil. Dupa primele trailer-e am crezut ca cei de la Capcom s-au dus in extrema cealalta lasandu-ma fara nicio metoda de a ma apara. Aici m-am linistit destul de repede pentru ca intre timp au aparut cateva trailer-e care au prezentat si putina actiune fara insa a da prea multe detalii la acest capitol. Cel putin in prima jumatate a campaniei, [egg id=”9″] RE7 se prezinta foarte asemanator cu primele jocuri ale seriei. Armele apar treptat, munitia este foarte putina, cel putin la inceput, dar si inamicii sunt dozati in cantitati suficiente cat sa te tina in panica constanta, dar destul de rari cat sa favorizeze explorarea. Trebuie sa mentionez ca fara sa explorezi nu vei reusi sa duci pana la capat campania din doua motive evidente. Odata munitia nu va fi suficienta si doi, anumite item-uri pentru a progresa in poveste sunt ascunse destul de bine prin harta.

Un ultim semn de intrebare mi l-am pus legat de poveste. Daca in RE1,2,3 si 4 a fost destul de interesant de urmarit firul narativ, lucrurile au luat-o complet razna cu iteratiile din ultimii ani. Desi nimic orginal, cu influente serioase din filmele horor americanesti, RE7 devine destul de repede interesant de urmarit. Intriga este construita cu atentie, dar nu zaboveste prea mult. Misterele incep destul de repede sa fie deslusite insa increngatura evenimentelor face ca povestea sa fie interesanta pana in ultima secunda. Farmecul ei consta bineinteles in descoperirea pas cu pas a elementelor ce o leaga, de asta nici nu am sa spun mai multe. Tot ce trebuie sa stiti este ca intrati in pielea lui Ethan Winters a carui sotie a disparut de trei ani de zile. Nefericitul primeste o scrisoare de la aceasta din senin sa vina s-o ia de la conacul familiei Baker situat undeva in Louisiana, lucru pe care tanarul nostru nu ezita nicio secunda in a-l executa. Pleaca repede spre locatie sunandu-si de pe drum un prieten sa-l informeze de noile evenimente din viata sa. Iar de aici va imaginati ce urmeaza.

Un detaliu care mi-a placut dintotdeauna si aici nu ma refer doar la Resident Evil este acela al managementului inventarului. Imi place ca jocul sa ma puna sa aleg cu atentie cu ce item-uri/arme continui si ce arunc sau pun deoparte. Inca de cand apare prima arma in joc si mai ales spre final am fost pus in situatia de a fi foarte atent ce iau cu mine si ce pun in stash-ul magic. Si ca tot am adus vorba, inca de la primul Resident Evil mi s-a parut ciudat si ilogic aparitia cufarului care se regaseste in mai multe camere pe timpul campaniei dar care are la el toate item-urile aruncate in el indiferent de locatia unde le-am lasat. Nu ma plang, pentru ca este de mare ajutor, dar nu reusesc sub nicio forma sa-i gasesc o explicatie cat de abstracta ar fi ea. Si daca stash-ul s-a intors in glorie in RE7, trebuie sa mentionez ca avem parte si de salvari in puncte fixe ca pe vremurile bune. Inainte ca fanii impatimiti sa exulte, trebuie sa spun si de partile mai putin bune. Odata, s-a renuntat le celebrele ink ribon-uri pe care trebuia sa le dramuiesti atent pentru a-ti ajunge pana la sfarsit, si doi, chiar daca nu stai sa-ti bati capul cu salvarea des nu vei avea nicio problema. Jocul are autosave iar tot ce iti ramane este sa dai un save inainte de a inchide jocul.

Din punct de vedere vizual sunt destul de contrariat. Pe de-o parte item-urile arata foarte bine si asta mai ales datorita faptului ca au fost scanate si apoi introduse in joc, dar pe de alta, personajele si anumite texturi lasa de dorit. Prea multe momente cinematice nu sunt si inteleg de ce nu s-au consumat multe resurse pe modelarea personajelor, dar totusi este deranjant lip sink-ul total esuat si unele texturi vizibil prafuite. Totusi aceasta latura are si un argument pro si acela este faptul ca jocul ruleaza la 60fps curat chiar si pe console. In mare este destul de bine optimizat, singura problema ramanand timpii de incarcare. Din pacate loading screen-urile sunt destul de lungi si chiar enervante uneori.

Cu bune si cu rele, RE7 este un pretendent la titlul de cel mai bun din serie. Daca este intr-adevar sau nu, ramane la latitudinea fiecaruia sa decida, dar negresit pot spune ca este o surpriza placuta si ridica stacheta foarte sus pentru urmatoarele jocuri ale anului 2017. Nu in ultimul rand este o gura de aer proaspat in universul RE si da sperante la mai bine pe viitor. Fara doar si poate, fanii jocurilor survivor/horror vor fi incantati de acest titlu, iar noii veniti pot juca linistiti noul titlu al seriei. Desi povestea are legatura cu evenimentele din celelalte jocuri, nu impiedica cu nimic in a avea o experienta completa cu inceput, cuprins si incheiere care sa intregeasca o portie sanatoasa de horor. Si in concluzie, ca sa nu mai aberez mult pe aici, puneti mana pe joc si jucati-l. Merita.