Rainbow Six Siege – GameXP Review

Rainbow six, este una din seriile Ubisoft care a persistat, iar fanii Tom Clancy sunt foarte numerosi. Acum nu stiu daca este doar parerea mea sau toata lumea a simtit asta de prima data cand a intrat in joc, dar Rainbow Six Siege este total diferit fata de tot ce am experimentat in jocul anterior acestuia. Ultimul joc al seriei, Rainbow Six Vegas 2, s-a invartit mai mult in jurul experientei single-player fiind un fel de 3rd person cover shooter , in timp ce Siege este in proportie e 80-90% o experienta multiplayer.

Yupiiiii!!

Hai sa incepem cu putinul single player pe care Ubisoft ni-l pune la disopozitie de data asta. Experienta single-player este pur si simplu data prin 10 situatii in care este incercata explicarea Operatorilor ( operatorii sunt diferitele clase cu abilitati specifice), mecanicilor jocului si iti ofera sansa sa explorezi hartile inainte de a intra intr-un meci si a nu stii pe unde sa o iei prima data. Partea care m-a deranjat sincer in acest putin single player oferit este lipsa efectiva a unei povesti, care te lasa cu o ora de joc singur fara niciun factor motivator. Preferam in loc sa-mi explice ce fac cativa operatori, sa am 5-6 misiuni in care sa am o poveste, sa trebuiasca sa salvez pe cineva, un revenge story, ceva! Ubisoft nu a mai spus de ceva timp o poveste buna, si probabil in cazul Rainbow Six Siege, s-au dat batuti…

GOT HIM!

Cand vorbim despre multiplayer, povestea se schimba. Slow clap for Ubi! Pur si simplu am fost impresionat de puterea de a schimba ritmul monoton in care merg toate shooter-ele in ultima vreme. Siege iese din normal prin nivelul ridicat de interactionare cu mediul inconjurator. Destul de multi fani ai genului, s-au saturat de aceiasi mecanica de sari, trage, kill, mergi, esti mort, respawn, inca o data. Ubisoft vine cu ideea plasari jocului intr-un mediu mult mai stategic, mai tensionat , in care astepti si nu stii din ce parte  va veni inamicul, sau poate un C4 explodeaza in fata ta, iar acea runda pentru tine cel putin este terminata. Modul multiplayer Rainbow Six Siege ne prezinta cam 10 harti in care ori esti atacator ori aperi , fiecare echipa avand sansa sa atace ori sa apere obiectivul. Chit ca acela este ori apararea unui ostatic,unei bombe sau unei zone, runda se termina si daca toti componenti unei echipe sunt omorati. Inainte fiecarei runde iti alegi un operator, pentru inceput vei fi recruit, ce are cateva arme la alegere dar nu o abilitate speciala. O data cu obtinerea punctelor iti poti cumpara operatori. Sunt 20 de operatori in total, 10 atacatori si 10 aparatori, fiecare cu o abilitate unica si arme diferite. In general la fiecare orperator ai de ales intre 2-3 arme diferite cu care poti sa abordezi cum trebuie acea situatie, dar nu poti sa existe acelasi operator de doua ori intr-o echipa, pentru a balansa jocul. Ca atacator jocul incepe din perspectiva unei drone, obiectivul tau in acel minut pana la inceperea efectiva a asaltului, este de a descoperi obiectivul, deoarece acesta este plasat in alta incapere a hartii de fiecare data cand o alta runda incepe, ceea ce adauga un sentiment fresh de fiecare data cand intri in joc. Cat despre aparatori, acestia au obiectivul sa isi fortifice cat mai bine zona, si sa gaseasca pozitii stategice in care isi pot surprinde adversarul.

Oare ce sa aleg?

Jocul ne mai propune un mod,  care cel putin pentru mine nu merita daca nu este jucat cu prietenii. Terorist Hunt este un mod in care tu si alti 4 jucatori sunteti pusi in diferite situati contra AI-ului pe o dificultate la alegere. Daca inainte de aceast mod o sa incercati situatiile, o sa vi se para la prima vedere usor, dar daca nu aveti niste parteneri de incredere, jocul o sa devina infinit mai greu. Sa fiu sincer cu voi, am jucat acest mod foarte putin, din cauza frustrarilor pe care le-am avut din pricina chiar a primului matchmaking.

Chiar s-a intamplat ceva groaznic aici

Rainbow six nu este revolutionar doar din punct de vedere al mecanicii pe care o aduce in joc, dar si din punct de vedere al graficii si al sunetul. Atmosfera pe care o produce sunetul din timpul jocului este foarte intensa, mai ales daca iti gasesti cativa prieteni cu care poti sa comunici pentru a incerca indeplinirea obiectivului printr-o metoda cat mai satisfacatoare. Momentul in care iti auzi inamicul ca este aproape si reusesti sa-l elimini prin perete este absolut extraordinar, sau reusind acelasi lucru observandu-i reflectia pe sub usa.

La un camping, cu baietii

O concluzie la rece a jocului este ca desi l-am laudat cat se poate de mult (pe merit), ultimului titlu al celor de la Ubisoft ii lipseste mult content. Jocul acesta l-am privit ca pe un Beta fara probleme de conexiune, hartile par mici, poate pentru ca jucatorii sunt putini, si nu ai efectiv unde sa iti desfasori activitatea cum trebuie. Deranjant este ca  Rainbow Six Siege are un potential enorm, si dupa parearea mea, nu este exploatat la maxim. Nu o sa uit niciodata primul trailer pentru acest joc pe care l-am vazut prima data in urma cu un an, cu cei 5 dezvoltatori ai jocului care au incercat foarte pasionati sa extraga un prizonier dintr-o casa. Cand am vazut prima data acel trailer, am crezut ca acesta va fi unul dintre marile jocuri ale anului pentru mine, dar din pacate sunt dezamagit. Rainbow Six Siege ramane un schelete pe care se poate contrui, dar momentan, arata ca un joc incomplet.