Mad Max GameXP Review

Nu cred ca trecusem de zece ani cand reusisem sa vad toata trilogia Mad Max pentru prima si ultima data. Intre timp, anii au trecut, iar eu am ramas departe de Max si nebunia sa, insa avand un gand placut asupra filmelor si a “non-eroului” interpretat de un Mel Gibson la inceput de cariera. Anul acesta, auzind ca jocul este pe drum, mi-am propus sa revad trilogia in intregime, la care, sa adaug si noul film aparut acum cateva luni pentru a ma pune in tema cu universul lui Max.

Sa cautam apa

Am descoperit cu stupoare ca nimic din ceea ce-mi aduceam aminte nu mai este valabil si ca in tot acest timp am romantat niste amintiri despre un personaj cel mult mediocru. Inainte de a inchide pagina si a va opri din citit aici, dati-mi ocazia sa va explic gandurile mele despre tot ce inseamna Mad Max.

Studiind baza inamica, iar Chumbucket… no comment

In 1979, pe cand primul film al seriei a fost lansat, cinematografia contemporana inca era la inceput, iar lumea a gustat cu totul altfel acel film, care, daca ar fi fost facut acum probabil ar fi fost un mare esec. Nu cred ca marele Mel Gibson are in acel film mai mult de zece replici, ca sa nu mai zic de faptul ca personajul nu este deloc conturat ca fiind un “nebun”, ci doar ca un sarac politist a carui familie este omorata iar el se razbuna pe rau facatori. Unde mai puneti ca primul Mad Max nu are nicio treaba cu evenimentele post-apocaliptice. Scenariile urmatoarelor doua filme nu se imbunatatesc deloc, partea a doua incepe sec cu o explicatie parca de nicaieri ca lumea s-a autodistrus si acum Max trebuie sa supravietuiasca intr-un univers post-apocaliptic.

Prin furtuna

Din moment ce trilogia este atat de saraca in evenimente si zgarcita cu definirea personajelor care ii dau viata, mi-am spus ca nu pot avea nicio pretentie pe partea de story a noului joc si a noului film. Ca sa termin cu sectiunea despre filme a articolului, nici Mad Max 2015 nu a stralucit, dar a fost ceva mai consistent cu ceea ce se vrea de la el, unde adaugam si efectele speciale, si pot spune ca in final este un film decent.

Am uitat sa va zic: in Mad Max ca in toate jocurile Ubisoft, trebuie sa descoperiti zonele inainte de a le vedea pe harta. Aici ne ajuta un balon.

Acum sa vorbim si despre ce ne doare cel mai tare: Mad Max – jocul. Incepe in nota filmelor, unde protagonistul nostru este deposedat de masina, batut si lasat in mijlocul desertului. Dupa ce se dezmeticeste, face cativa pasi si-l intalneste pe Chumbucket, noul sau prieten care ii va fi alaturi de-a lungul noii sale aventuri. Acesta este un mecanic foarte talentat care il ajuta pe Max sa-si construiasca o noua masina, mai puternica decat tot ce a avut pana in momentul acela. Mai departe de acest punct nu va asteptati la cine stie ce poveste, practic tot jocul concentrandu-se pe ideea de a construi aceasta masina si a reusi sa-l omori pe Scrotus, cel care l-a lasat pe Max sa moara in mijlocul desertului.

Griffa

Avem parte de un open world clasic, unde harta este impartita in mai multe teritorii care trebuie eliberate de rau facatori. Diferite activitati specifice genului ne ies in cale cum ar fi eliminarea unor convoaie, distrugerea scarecrow-urilor (aici tot ce trebuie sa faceti este sa intrati cu masina in ele), sa ne luam la intrecere cu masini, bineinteles nu putea lipsi infiltrarea in camp-uri inamice care trebuie curatate, s.a.m.d. Toate aceste task-uri sunt secundare insa va ajuta la o latura vitala pentru a progresa in poveste. Pentru a va upgrada Magnum Opus-ul (noua masina din dotare) aveti nevoie de singura moneda din joc, si anume Scrap Metal. Acesta este omniprezent, fie ca distrugeti o masina inamica, fie ca intrati in camp-uri, fie ca va plimbati pe harta la diferite puncte de interes, veti colectiona Scrap Metal cu ajutorul caruia va veti imbunatati masina. Un lucru mai ciudat este ca Max poate fi si el imbunatatit cu o jacheta care il face mai rezistent la incasat lovituri, cu niste pumni mai de otel, cu un shotgun mai bun si multe alte skill-uri, pentru deblocarea tuturor acestor upgrade-uri fiind necesar tot Scrap Metal-ul.

Pe timp de noapte

Challenge-urile nu lipsesc din Mad Max, iar implementarea lor a fost facuta interesant, la modul ca nu sunt utile doar pentru a debloca cateva achievment-uri, ci pentru a-l imbunatati si mai mult pe Max. Fiecare challenge indeplinit ofera cate un Token cu care mergem la Griffa (un personaj mistic care-si face aparitia in anumite locuri pe harta) si cu care putem sa-i crestem niste atribute eroului nostru. Zece la numar, unele dintre ele sunt chiar esentiale pentru a face fata la obstacolele puse in cale de joc.

Nice photo 🙂

Ce nu mi-a placut, pe langa lipsa de poveste, este faptul ca jocul devine foarte repetitiv, iar lipsa de inspiratie a celor de la Avalanche Studios se vede cel mai mult atunci cand misiunile de story sunt identice cu cele secundare, unde suntem pusi sa distrugem un conoy, sa ne intrecem cu masina prin desert, sau sa eliberam un camp de inamici. Apoi spre final, pentru a debloca anumite misiuni principale, jocul imi cere sa fac o lista de activitati secundare. Toate aceste lucruri nu fac decat sa enerveze jucatorul si sa mareasca artificial durata unui playthrough.

Done!

Luptele sunt asemantoare cu cele din Batman, seria Arkham. Sunt mai usor de executat, pui la pamant mai usor inamicii, mai ales ca mai ai si shotgun-ul la dispozitie, iar in momentele dificile poate fi folosit cu incredere, mai ales ca in momentul in care dati “aim”, jocul intra in slow motion si are si auto aim. Problema este ca gloantele sunt foarte putine, insa daca le dramuiti atent nu veti ramane fara niciodata. Poate cel mai spectaculos element al jocului sunt luptele cu masini. Aveti la dispozitie un harpoon cu care puteti zbura rotile masinior inamice, puteti trage cu shotgun-ul sau cu thunderpoon-ul, sau pur si simplu sa le loviti violent cu ajutorul vitezei. Toate acestea se fac in slow motion, si cu auto aim ceea ce usureaza enorm executiile. Atat masina cat si Max, au fiecare bara lor de viata. Daca masina cand este distrusa, Chumbucket vine in ajutor si o repara in cateva secunde, Max trebuie sa gaseasca apa pentru a-si regenera viata.

Al meu esti mah!

Foarte frumos a fost implementata succesiunea noapte/zi, unde daca jocul ar fi aratat mai bine din punct de vedere grafic, ar fi fost un deliciu vizual. Avem parte si de cateva misiuni secundare unde ni se cere sa ne intoarcem pe timp de noapte sau de zi. Furtunile de nisip isi fac aparitia din cand in cand, insa pe cat de spectaculoase sunt, pe atat de inutile. M-am gasit de multe ori in situatia de a trebui sa astept intr-o incapere in mijlocul unei misiuni trecerea furtunii pentru a merge mai departe.

Uite acu’ apas triunghi si ti-o iei

Dupa cum am spus, jocul nu arata bine deloc din punct de vedere grafic. Pare un joc last gen, cu texturi compresate, multe colturi neslefuite, iar personajele nu au niciun pic de expresivitate. Dar acest lucru se datoreaza si unui voice acting destul de slabut din partea actorilor si un scenariu mediocru.

La adapost

Una peste alta, Mad Max nu este de nerecomandat. Grinding-ul este principala activitate a jocului, insa cu toate acestea, in cele 25 de ore jucate nu pot spune ca m-am plictisit vreodata. Nu stiu cum, dar Mad Max reuseste sa te tina ore intregi in fata monitorului, spunandu-ti ca sa mai distrugi un camp, sa mai colectionezi niste Scrap Metal, sa-ti mai faci inca un upgrade, mai vrei sa duci la capat un challenge si tot asa pana te trezesti la finalul jocului. Luptele corp la corp si cele cu masini sunt distractive, sunt momente cand adrenalina creste, iar pana la urma asta ne dorim de la un astfel de titlu. Nu sparge gura targului, dar celor carora le place sunetul unui motor de sute de cai putere, le place sa intre cu masina in diferite obiective pe harta sau in alte masini, le place sa imparta pumni in stanga si in dreapta, Mad Max este pentru ei.