
Dupa o sesiune de cateva ore de hands-on cu Far Cry 5 pot spune ca inima mi-a venit la loc si sunt din nou optimist in ceea ce priveste una dintre ultimele francize pe care Ubisoft mi le ofera si reuseste sa-mi satisfaca gusturile in materie de gaming. Seria reuseste cumva sa-si pastreze aerul nebun si sincer in ciuda schimbarilor de directie din industrie si tine steagul sus pentru fanii care vor un pic mai mult de la un shooter decat sa arunce cu gloanetele in stanga si-n dreapta. Nu pot spune ca vreun Far Cry de pana acum a excelat la capitolul story sau la misiuni originale si nerepetitive, dar am avut parte mai ales in ultimele doua jocuri din serie de cateva personaje negative de exceptie si aici trebuie sa-l amintesc doar pe Vass din Far Cry 3 si am spus totul.

Dupa ce am terminat sesiunea de doua ore si l-am vazut in actiune pe Joseph Seed, antagonistul din Far Cry 5, pot spune ca-mi pare cel mai intunecat si malefic personaj intalnit in vreun joc din serie. Nebunia lui pare ca nu are limite, iar personalitatea sa extrem de convingatoare in fata oamenilor simpli il face extrem de greu de atins. Cultul creat de el pare mai solid ca oricand, iar incercarea de a sparge zidul dintre Joseph Seed si personajul pe care-l controlam, tinut sus de acolitii sai, pare sa ofere o aventura pe cinste. In tentativa de a-l rapune nu vom fi singuri. Nici la propriu, nici la figurat. In joc vom putea recruta diferite personaje pentru a ne ajuta in misiuni. Aici este foarte important sa gandim strategia dinainte de a ne arunca in misiuni pentru ca cei pe care-i luam cu noi au profiluri/specialitati diferite. Daca de exemplu vrem sa mergem stealth atunci vom lua pe cineva care foloseste un arc, daca vrem sa intram all guns blazing, atunci cei cu mitraliere sau chiar rocket launcher-uri sunt bine veniti.

Far Cry 5 poate fi jucat integral in co-op cu un prieten. Desi acest aspect m-a speriat un pic la inceput, gandindu-ma ca vom avea parte de un sandbox fara cap si fara coada, pare ca producatorii folosesc aceeasi reteta cu care ne-au obisnuit in materie de gameplay. Misiuni principale nu foarte inventive, cel putin cat am jucat nu am vazut nimic nou sub soare, misiuni secundare despre care nu stiu prea multe pentru ca nu am apucat sa le incerc si bineinteles, alte banalitati cu care sa ne umplem timpul. Desi avem in continuare parte de outpost-uri pe care trebuie sa le eliberam, element nelipsit dintr-un Far Cry care se respecta, un aspect foarte interesant este excluderea de producatori a celebrelor turnuri in care trebuia sa ne urcam in toate jocurile facute de Ubisoft pentru a debloca noi regiuni, sau elemente din harta. Haios, un personaj care mi-a dat o misiune de a ma urca, culmea, intr-un turn, m-a instiintat ca “sa stau linistit ca nu ma va pune sa ma sui mereu in turnuri”. M-a amuzat acest moment si am tinut sa-l povestesc aici.

Trecand mai departe nu ramane decat sa asteptam data de 27 martie care este foarte aproape si sa vedem daca Far Cry 5 se ridica la inaltimea asteptarilor. Build-ul jucat de mine s-a prezentat destul de bine, bug-uri majore nu am intalnit, astfel motive multe de ingrijoare nu pot sa am.
Lasa un raspuns