Days Gone

Dintre toate titlurile cu data oficiala de lansare confirmata, Days Gone este cel pe care l-am asteptat cel mai mult anul acesta. Sunt unul dintre gamerii care considera ca The Last of Us este unul dintre cele mai reusite jocuri facute vreodata, iar cand zic asta, nu ma refer stric la componenta de gameplay. Este o suma de elemente care se imbina armonios, ca un puzzle complet, care resueste sa atinga toate corzile sensibile. Din trailer-ele si prezentarile celor de la Bend Studios, parea ca Days Gone este jocul care va reusi sa se apropie cel mai mult de ceea ce caut personal intr-un titlu. Gameplay dinamic, unde pot alege singur metoda de a trece peste obstacole, personaje cu personalitate, de care sa ma atasez si sa devin implicat emotional, si bineinteles, o poveste care sa ma tina in suspans.

Firul narativ urmareste povestea lui Deacon St. John, un motociclist rebel, ce nu-si gaseste locul intr-o lume post apocaliptica, unde, din senin, majoritatea populatiei s-a transformat in “freakeri”, un fel de zombies un pic customizati. Motivul, o neliniste sufleteasca, ce nu-i da pace, o decizie de moment ce l-a despartit de Sarah, ranita fiind, in epilogul povestii, Deacon o ajuta sa se suie intr-un elicopter pentru a fi transportata la un centru medical, cu promisiunea ca va veni si el in urma ei. Din pacate, lucrurile iau o intorsatura neasteptata si elicopterul se prabuseste, fara supravietuitori. Deacon nu poate trece peste acest moment si oriunde se duce, orice face, isi aduce aminte de momentele frumoase petrecute alaturi de sotia sa. Un fir narativ ce se axeaza mai mult pe drama lui Deacon, insa nu lipsesc tensiunile dintre personajele pe care le veti intalni pe traseu, secte nou create si surprize. Storyline-ul se deschide frumos, iar plot twist-urile sunt si ele prezente. Din pacate, nu toate elementele sunt roze la acest capitol, unde actorii ce dau vocile personajelor nu au facut o treaba foarte buna, de multe ori acting-ul este fortat, iar unele personaje nu reusesc sa aduca plusul de valoare necesar pentru ca povestea sa placa pana la sfarsit. Este o amestecatura de momente emotionante, foarte reusite, cu momente ciudate, ce par facute la repezeala, fara ca producatorii sa realizeze impactul negativ asupra povestii.

Este adevarat ca nu avem parte de un subiect original, dar, daca povestea este conceputa si executata bine, sunt de parere ca nu are cum sa nu placa. Nu este cazul lui Days Gone, unde cred ca vor fi mai multi cei care vor spune ca este o poveste slab prezentata, fata de cei care o vor aprecia. Personal, cu toate neajunsurile ei, mi-a placut si consider ca a meritat atentia acordata. Poate cu o mai multa atentie la detalii, ar fi putut sa se apropie mai mult de celelalte titluri exclusive oferite de Sony.

Motocicleta este companionul de nadejde al lui Deacon, fara de care nu se poate descurca in lumea ostila prin care trebuie sa supravietuiasca. Desi am auzit destul de multe plangeri din partea celor care au putut sa testeze jocul inainte de a sosi copia noastra de review de la Sony Interactive Entertainment, cum ca motocicleta este manevrata cu dificultate, personal, nu am intalnit probleme. M-am inteles foarte bine cu controlul, jocul oferindu-mi libertatea de miscare necesara de a evada din momentele critice, iar manevrabilitatea de a trece usor peste obstacole in situatii limita a fost suficient de bine implementata incat sa nu-mi dea batai de cap. In schimb, producatorii au ales sa implementeze benzina ca resursa critica in joc, astfel motocicleta cerand in permanenta combustibil pentru a putea functiona. Mi se pare destul de ciudata aceasta decizie, din moment ce jocul nu este un survival. Resursele nu sunt limitate, armele, gloantele, chiar si benzina, pot fi gasite in cantitati infinite. Chiar si in misiuni, nu mi s-a intamplat niciodata sa raman fara gloante. Limitarea merge pana acolo, pana unde nici fast travel-ul nu poate fi accesat, daca motocicleta nu are plinul facut. Iar, daca veti opta pentru fast travel, trebuie sa aveti grija ca motocicleta va consuma benzina, ca si cand ati parcurge distanta in timp real. Partea buna este ca jocul va informeaza cata benzina va fi consumata, putand sa va faceti planul dinainte.

Dupa ce populatia a intrat intr-un haos general, la scurt timp dupa evenimentele apocaliptice, in statul Oregon, supravietuitorii si-au creat “camp”-uri unde sa se fereasca de freakeri si sa poata duce o viata cat mai normala. Liderii acestor asezari, plutesc pe o zona gri a moralitatii, toti dorind binele oamenilor, in acelasi timp exploatandu-i pentru forta de munca pentru ca lucrurile sa functioneze. Deacon, un “drifter” neinduplecat, ce prin definitia jocului inseamna ca se descurca pe cont propriu fara a fi “afiliat” unui camp, este dorit de toti liderii, pentru ca poate rezolva situatii ce altii nu pot, dar in acelasi timp au o problema cu increderea. Pe parcursul jocului, acesta trebuie sa castige increderea liderilor, astfel deblocand upgrade-uri pentru motocicleta si arme noi. Cum am spus si mai devreme, jocul nu se vrea a fi un survival, resursele se gasesc in cantitati nelimitate, in acelasi timp pot fi cumparate din campuri, pe banii pusi la dispozitie de lideri.

In Days Gone, succesiunea zi/noapte are un impact major asupra gameplay-ului, fapt ce m-a incantat. In multe titluri, acest aspect este folosit de producatori doar ca estetica, insa aici, poate avea un impact decisiv in misiuni si chiar in free roaming. Ziua, freaker-ii sunt mult mai putini, iar calatoriile sunt mai usoare. In schimb, banditii (sa-i denumesc generic, in joc veti gasi mai multe denumiri grupurilor inamice) sunt mai prezenti, iar lupta cu ei este mai dificila. Daca vreti sa atacati un camp inamic, cel mai bine este sa actionati noaptea. Veti fi depistat mai greu. Daca doriti sa explorati zone cu freaker-i, cel mai bine este s-o faceti ziua, pentru ca de principiu sunt mai putini. Zic de principiu, pentru ca hoardele misuna indiferent de momentul zilei, iar daca veti da nas in nas cu o hoarda si nu sunteti pregatiti, singura voastra scapare este fuga.

Stealth-ul este implementat foarte bine de producatori, fiind cea mai buna si eleganta strategie pe care o aveti la indemana. Fie ca va bateti cu oameni, fie cu freaker-i. Convenabil pentru jucator, veti intalni la tot pasul tufisuri in care va puteti ascunde, sau mini baricade dupa care sa va ascundeti, iar cu putina rabdare, veti putea juca exclusiv stealth. Dar, daca lucrurile scapa de sub control, aveti la dispozitie molotov-uri, grenade, machine guns, pistoale, shotgun-uri, sniper-e, tot arsenalul clasic ce se regaseste in orice shooter care se respecta. Partea frumoasa a lucrurilor este ca puteti monta supressor la orice model de arma, astfel putand merge si cu arme de la distanta pe metoda stealth. Trebuie sa aveti grija insa, ca acestea sunt consumabile si trebuie recumparate din camp-uri, sau daca aveti noroc sa gasiti prin lumea jocului.

Daca minusurile jocului s-ar limita la ce am scris pana acum, poate ca Days Gone ar fi primit note mult mai mari. Din pacate, aspectul care trage cel mai mult in jos titlul de fata este faptul ca bug-urile sunt omniprezente si sunt cazuri in care incurca destul de mult. De la crash-uri ale consolei, pana la disparitia totala de pe harta a motocicletei, bug-urile continua sa colcaie ca furnicile. Intre timp, cei de la Bend Studios au ajuns la patch-ul 1.0.4., iar multe dintre aceste bug-uri au fost rezolvate. Dar cu siguranta veti intalni destui cat sa va doara retina, fapt ce este regretabil, tinand cont de reputatia studiourilor Sony, care de cele mai multe ori lanseaza jocuri aproape impecabile cand vorbim de acest aspect.

Days Gone este un titul ce intra intr-o categorie speciala. Are multe neajunsuri, dar, in final mi-a placut suficient de mult cat sa-l introduc intr-un hall of fame personal. Desi are misiuni repetitive, mi-au oferit o satisfactie suficient de mare cat sa vreau sa le fac pe toate. Odata invatat cu bug-urile am reusit sa le ignor si sa nu le mai dau importanta. Dupa ce am upgradat suficient de mult motocicleta, nu am mai avut o problema nici cu benzina. Toate elementele negative au fost aruncate intr-un sertar din mintea mea, pentru ca in rest, a fost un joc cu care am rezonat. Pana la urma, acest aspect conteaza cel mai mult. Si bineinteles, este la fel pentru fiecare dintre voi. Sunt convins ca parerile vor fi impartite si nu va pot recomanda cu caldura acest titlu. Dar, pot spune ca cei care vor rezona cu Days Gone, se vor simti excelent in compania sa.