Nu sunt cel mai mare fan H.P. Lovecraft, insa am citit cateva creatii ale sale, iar cand un joc nou apare in universul creat de autor, nu ma pot abtine sa nu-l incerc. Ca si in cazul mai batranului Dark Corners of the Earth, odata ce am inceput Call of Cthulhu, mi-a fost foarte greu sa-l mai las din mana. Fiind vorba de doar un preview, am avut la dispozitie doar primele patru capitole, la finalul carora am fost foarte frustrat ca nu pot continua jocul. Ca un serial ce intentionat isi termina cate un sezon in coada de peste, la fel si preview-ul de fata, m-a lasat dorindu-mi sa duc la bun sfarsit povestea protagonistului. Din fericire, nu mai este mult de asteptat, versiunea completa a jocului urmand sa fie lansata pe 30 octombrie. Deci doar cateva saptamani de asteptare.
Ca tot am amintit de protagonist, in povestea de fata, il veti controla pe Edward Pierce, un detectiv particular ce este pe cale sa-si piarda licenta, pentru simplul fapt ca nu poate sa treaca peste trecutul sau tumultuos, si-si ineaca amarul in alcool. Preludiul prezinta un cosmar al personajului principal, ce, din moment ce vorbim de o poveste inspirata de scrierile Lovecraftiene, va deveni fara doar si poate realitate. Trezit de cosmar, mahmur, este vizitat de un personaj ce-i ofera pe tava un nou caz de care Edward are nevoie ca de aer. Din lipsa de alterantive, accepta cazul si calatoreste spre o insula obscura, numita Darkwater, unde trebuie sa investigheze moartea familiei Hawkins.
Noul Call of Cthulhu, pare din primele capitole, un adventure clasic, jucat din perspectiva first person. Desi in meniu avem o tasta dedicata functiei “shoot”, in cele patru capitole jucate nu am intalnit niciun fel de combat, desi momente tensionate au fost cu carul. Probabil ca la un moment dat jocul va avea si secvente de lupta cu arma, dar daca este sa ma ghidez dupa ceea ce am vazut pana acum, nu cred ca va fi o mecanica de baza in partea a doua a jocului, ci mai degraba doar momente ocazionale, pentru a pipera putin gameplay-ul. Acum doar speculez, asa ca sa trecem mai departe. Daca nu avem combat, avem in schimb dialoguri destul de multe si prelungite cu personajele intalnite, locatii ce trebuie investigate pentru a intelege ce s-a intamplat, multa explorare, tensiune si secrete ce de abia asteapta sa fie descoperite. In cele patru capitole nu am intalnit vreun puzzle care sa-mi dea batai de cap, dar ar fi pacat ca pe masura ce jocul inainteaza, sa nu puna si ceva probleme intelectuale. Partea interesanta este ca am intalnit situatii in care progresul se poate face prin mai multe metode, iar daca acestea vor avea intr-un final si consecinte ramane de vazut.
Call of Cthulhu vine si cu o componenta de RPG, unde pe masura ce inaintati in poveste, veti obtine Character Points, numai bune de a fi introduse intr-un mini skill tree. Printre skill-uri avem puterea fizica a protagonistului, care este folosita si in dialoguri ca raspunsuri agresive, abilitatea de a deduce din indicii ceea ce s-a intamplat, s.a.m.d. Doua skill-uri pot fi imbunatatite numai cu ajutorul obiectelor gasite prin nivele, ceea ce face foarte importanta explorarea cu atentie a fiecarui coltisor, iar cand vorbim de medicina si ocultism, cu siguranta este foarte important sa gasiti tot ce puteti.
Singurele reprosuri pe care le am fata de noul Call of Cthulhu sunt adresate partii vizuale si de optimizare. Cei de la Cyanide au decis sa mearga in continuare pe engine-ul Unreal 4, cu ajutorul caruia au reusit sa creeze o atmosfera demna de Lovecraft. Partea proasta sta in animatii, unde personajele par palide, fara expresii faciale, iar de lipsync nici nu mai zic. La partea de optimizare sunt sigur ca mai e timp ca producatorii sa imbunatateasca lucrurile, dar momentat pe un gtx1070 lucrurile nu par tocmai roze. Am avut multe momente cand framerate-ul a scazut sub 60fps. E la fel de adevarat, ca nu a scazut suficient cat sa devina deranjant la gameplay.
In concluzie nu pot sa zic decat ca noul Call of Cthulhu mi-a ridicat interesul, si daca acum cateva saptamani nu exista pe radarul meu, acum este un must play. Are toate elementele unui adventure horror de referinta, sper ca si restul jocului sa ofere aceeasi atmosfera si mister cu care m-au incantat primele patru capitole.
Lasa un raspuns